JJ Nitro

Centras
Despre noi arrow Informatii despre voluntariat arrow Voluntariatul in lucrul cu TINERII
Thursday, 23 November 2017
Voluntariatul in lucrul cu TINERII PDF Imprimare E-mail

Voluntariatul în lucru cu tinerii, o PROVOCARE

 

I. Condiţiile voluntariatului cu tinerii în România-Situaţia tinerilor în Romania, Conform studiului Asociaţiei Pro-Youth-2006

 

II. Sursa de informare şi ghid cu privire la acţiunile de tineret- Carta europeană revizuită privind implicarea tinerilor la viaţa comunităţilor locale şi regionale

Factorii care determină şi influenţează implicarea civică a tinerilor

 

III. Date statistice privind implicarea tinerilor în activităţi de voluntariat

Voluntariatul, ca alternativă de educaţie nonformală pentru tineri

 

IV. Modul de lucru cu tinerii- dinamica de grup

 

V. Tehnici de rezolvare a conflictelor cu tinerii

 

 

 

I. Condiţiile voluntariatului cu tinerii în România-Situaţia tinerilor în Romania
studiul Asociaţiei Pro-Youth-2006

 

Tinerii (14-29 ani), din punct de vedere statistic reprezintă 25% din totalul populaţiei din România, (5405321 tineri)

Ca provenienţă tinerii sunt mai numeroşi în mediul urban decât în cel rural, procentul fiind de aproximativ 57 % pentru urban şi 43 % pentru rural

 

Aspiraţii, motivaţii, interese ale tinerilor şi relaţia lor cu societatea:

Valori1e importante pentru tinerii din Romania se înscriu puţin diferit faţă de valorile societăţii.

 

Puncte1e prin care se apropie faţă de societate în ansamblu1 ei sunt:

1. Credinţa în Dumnezeu (aprox. 45 %)

2. Libertatea individului (aprox. 25%)

3. Pacea (aprox. 45%).

 Diferenţele majore apar însă pe celelalte segmente valorice

 

 

CONCLUZIE: Se poate vedea cum, în rândul tinerilor, valorile din sfera individualismului şi a eticii sunt mult mai importante (pondere aproximativ dublă) decât cele din sfera politicului care sunt mai pregnante la nivelul întregii societăţi.

Tinerii au nevoie de toate cele trei tipuri de educaţie, acestea fiind :

educaţia formală (pentru dobândirea de cunoştinţe) 

educaţia informală (pentru dobândirea de abilităţi- agenţi: familie, timp liber)

educaţia nonformală (pentru dobândirea de valori şi atitudini sociale- agenţi: organizaţiile de tineret, tabere, conferinţe).

 

 

II. CARTA EUROPEANĂ revizuită cu privire la participarea tinerilor la viaţa comunităţilor locale şi regionale

 

Tinerii sunt o resursă importantă pentru comunitate, fapt pentru care s-au stabilit limitele şi cadrul în care aceştia se pot implica la nivel local şi regional prin diverse forme de activitate, sub forma unor POLITICI DE TINERET pe domenii.

 

Versiunea revizuită Cartei care este divizată în trei părţi:

Prima propune autorităţilor locale şi regionale linii directorii cu privire la modalităţile de punere în aplicare a politicilor referitoare la tineret în diverse domenii.

Cea de-a doua parte enumeră instrumentele care permit favorizarea participării tinerilor.

Cea de-a treia furnizează sfaturi cu privire la implementarea cadrului instituţional al participării tinerilor.

 

Pentru ca participarea să capete un sens, este indispensabil ca tinerii să poată influenţa asupra luării deciziilor şi acţiunilor începând chiar de acum şi nu doar la o etapă ulterioară a vieţii.

 

Carta participării tinerilor reglementează modul de lucru cu tinerii în activităţile practice de voluntariat:

 

II.5 A favoriza la tineri voluntariatul şi apărarea cauzelor colective

 

II.7 Încurajarea dezvoltării organizaţiilor de tineret - Organizaţiile de tineret  sunt unice în măsura în care principalul obiect este de a reflecta punctul de vedere al tinerilor, de a răspunde necesităţilor lor şi de a servi intereselor lor.

 

II.8 Participarea tinerilor la organizaţiile neguvernamentale (ONG) - Un sector neguvernamental dinamic şi independent este un element esenţial al unei veritabile societăţi democratice.

 

Colectivităţile locale şi regionale ar trebui să furnizeze ONG-lor resurse financiare şi de altă natură precum şi ajutoare suplimentare celor care încurajează activ participarea tinerilor în activităţile lor .

 

 

CONCLUZII: CE AR TREBUI SĂ FACĂ  STRUCTURILE DE TINERET

 

  • să ofere tinerilor un loc unde să se exprime liber asupra subiectelor de interes, inclusiv referitor la propuneri şi politici ale municipalităţilor şi ale colectivităţilor teritoriale;
  • să dea tinerilor posibilitatea de a face propuneri autorităţilor locale şi regionale;
  • să permită municipalităţilor şi altor colectivităţi teritoriale să consulte tinerii asupra problemelor specifice;
  • să asigure un local unde să fie elaborate, urmărite şi evaluate proiecte de care se interesează tinerii;
  • să ofere un local care să favorizeze lucrul comun cu asociaţiile şi organizaţiile de tineret;
  • să favorizeze participarea tinerilor în alte organisme consultative ale puterilor locale şi regionale.

 

III. Date statistice privind implicarea tinerilor în activităţi de voluntariat

 

În România, tinerii reprezintă categoria de vârstă cea mai des întâlnită în organizaţiile neguvernamentale.

De exemplu, Crucea Roşie Română beneficiază de aportul a peste 8.600 de voluntari, din care 40% sunt tineri. Filiala Sector 4 a Crucii Roşii Române are în prezent 56 voluntari activi dintre care aproape jumătate din numărul lor sunt tineri până în 30 de ani elevi, studenţi sau practicând diverse profesii.

Interviu cu Cristina Nicolescu, director executiv al Centrului Naţional de Voluntariat Pro Vobis din Cluj Napoca:  ofertele de voluntariat disponibile pe piaţa voluntariatului din România se adresează mai degrabă tinerilor, prin abilităţile solicitate (majoritatea oportunităţilor de voluntariat presupun cunoştinţe de utilizare PC sau limbi straine), cerinţe care îndepărtează din start o anumită categorie de potenţiali voluntari, între care şi cea a persoanelor de vârsta a treia.

O analiză de date a Centrului de Voluntariat Constanţa arată următoarea distribuţie a voluntarilor după categoria vârstă şi cea de gen:



Voluntariatul ca alternativă

 

A te înscrie într-un voluntariat nu înseamnă a face muncă degeaba, ci a face primii paşi spre construirea unei cariere. Şi asta pentru că tot mai multe companii pun mare preţ pe activităţile extracurriculare. Acestea dau dovada unei persoane implicate şi active.

Organizaţiile create pe baza de voluntariat prezintă un mare avantaj, şi anume acela că pot acţiona mult mai prompt şi mult mai concentrat decât instituţiile guvernamentale.

 

Să alegi să militezi pentru o cauză în care crezi şi să fii în măsură să-ţi asumi consecinţele acestei acţiuni, fără să primeşti în schimb nici o recompensă materială, ci doar satisfacţia că ţi-ai atins un scop şi că ai salvat o idee este o dovadă de maturizare a individului. Voluntariatul este, de fapt, un mod de dezvoltare profesională şi personală.

 

In esenţă, cred că existenţa unui număr mare de organizaţii bazate pe voluntariat este un indicator extrem de bun pentru gradul de maturizare a unei societăţi.

 

Voluntariatul, indicator al dezvoltării PERSONALE şi al SOCIETĂŢII!!!

 

 

IV. Modul de lucru cu tinerii, ca voluntari sau beneficiari

 

A) Motivarea, un punct cheie în lucrul cu tinerii

Cei mai mulţi voluntari caută beneficii sociale : vor să cunoască oameni, să se distreze, îşi doresc o condiţie şi o recunoaştere, vor să aparţină unui grup- DINAMICA DE GRUP, o soluţie

Dimensiunea pragmatică este şi ea bine reprezentată la această vârstă: voluntarii vor să ajute oamenii, vor să fie utili, să capete abilităţi şi să le sporească şansele de angajare etc.

Tinerii caută mereu şi beneficii psihologice: un plasament voluntar poate exprima identitatea voluntarulu: să se distingă de ceilalţi, să îşi exprime valorile, să îşi găsească un drum în viaţă.

 

Activităţile de lucru cu tinerii trebuie să aibă ca OBIECTIVE principale:

 

  • Sprijinirea tânărului în dezvoltarea propriei individualităţi aflate în plin proces de formare;
  • Asistarea în procesul de autocunoaştere, sprijin în procesul de căutare/ formare a identităţii;
  • Dezvoltarea unei imagini de sine pozitive şi autoacceptare;
  • Dezvoltarea abilităţilor sociale, de interacţiune cu ceilalţi în cadrul unui porces organizat de dinamică de grup;
  • Formarea abilităţilor de rezolvare a problemelor şi de luare a deciziilor (dezvoltarea capacităţii de a dezvolta alternative şi de a alege între acestea);
  • Sprijinirea în formularea de scopuri şi obiective specifice şi măsurabile  care pot fi observate din punct de vedere comportamental.

 

 


 
Urmator >